Verbe de iubire (fără vorbe)

0
93

Luca 10:25  Un învăţător al Legii s-a sculat să ispitească pe Isus şi I-a zis: „Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa veşnică?”
26  Isus i-a zis: „Ce este scris în Lege? Cum citeşti în ea?”
27  El a răspuns: „Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată puterea ta şi cu tot cugetul tău; şi pe aproapele tău ca pe tine însuţi.”
28  „Bine ai răspuns” i-a zis Isus „fă aşa, şi vei avea viaţa veşnică.”
29  Dar el, care vroia să se îndreptăţească, i-a zis lui Isus: „Şi cine este aproapele meu?”
30  Isus a luat din nou cuvântul şi a zis: „Un om se cobora din Ierusalim la Ierihon. A căzut între nişte tîlhari, care l-au desbrăcat, l-au jefuit de tot, l-au bătut zdravăn, au plecat, şi l-au lăsat aproape mort.
31  Din întâmplare, se cobora pe acelaşi drum un preot; şi, când a văzut pe omul acesta, a trecut înainte pe alături.
32  Un Levit trecea şi el prin locul acela; şi când l-a văzut, a trecut înainte pe alături.
33  Dar un Samaritean, care era în călătorie, a venit în locul unde era el, şi când l-a văzut, i s-a făcut milă de el.
34
S-a apropiat de i-a legat rănile, şi a turnat peste ele untdelemn şi vin; apoi l-a pus pe dobitocul lui, l-a dus la un han, şi a îngrijit de el.
35  A doua zi, când a pornit la drum,
a scos doi lei, i-a dat hangiului, şi i-a zis: „Ai grijă de el, şi orice vei mai cheltui, îţi voi da înapoi la întorcere.”
36  Care dintr-aceşti trei ţi se pare că a dat dovadă că este aproapele celui ce căzuse între tîlhari?”
37  „Cel ce şi-a făcut milă cu el” a răspuns învăţătorul Legii. „Du-te de fă şi tu la fel” i-a zis Isus.