Clasamente ZeList



Începând cu această săptămână clasamentele ZeList pentru blogurile creştine le puteţi consulta pe România Evanghelică.
Iată motivaţia acestei decizii.
– Criteriile care stau la baza alcătuirii acestui clasament specific au fost uniformizate. De aceea nu se justifică o muncă făcută de două ori; ar fi doar o risipă de resurse.
– La realizarea clasamentului blogurilor creştine, cunoştinţele lui Vasile Tomoiagă, de la Clujul Evanghelic, fac ca această muncă să fie făcută cu un consum de energie mult mai mic.
– Nu a fost, nu este şi nu va fi nici o competiţie negativă, pe care eu personal, sau blogurile mele să o cultive cu nici un blog sau blogger în spaţiul virtual. E împotriva principiilor mele de viaţă şi de slujire.
În continuare însă voi contribui la identificarea unor noi spaţii virtuale creştine în blogosferă. Aşa voi fi mai eficient.
Vă mulţumesc pentru înţelegere!



Închinare prin… desen

“Fiul omului trebuie să pătimească multe, să fie tăgăduit de bătrâni, de preoţii cei mai de seamă şi de cărturari, să fie omorât, şi a treia zi să învieze.”

În săptămâna aceasta creştinii de toate riturile celebrează moartea şi învierea Domnului Isus Hristos, prin care avem iertarea păcatelor şi biruinţa asupra lui.
Fiecare foloseşte darurile pe care i le-a dat Domnul. Orice dar primit de la El poate duce la un act de închinare.
Există prejudecata legată de închinarea legată de un spaţiu oarecare, de un timp oarecare şi de o tehnică religioasă oarecare.
În realitate închinarea trebuie să fie un mod de viaţă şi un creştin poate şi trebuie să se închine oricând, oriunde şi prin toată personalitatea sa.
Iată un mod interesant de închinare: prin desen, muzică şi Cuvânt.

Mărturii: Anne Rice

Cine este Anne Rice?
Iată ce spune Wikipedia:
“Anne Rice (n. 4 octombrie 1941, New Orleans ca Howard Allen O’Brien), este o scriitoare americană de romane şi nuvele gotice şi mai târziu religioase. Este cunoscută în principal pentru seria Cronicile vampirilor, care are ca teme dragostea, moartea, nemurirea, existenţialismul şi condiţia umană. A fost căsătorită cu poetul Stan Rice până la moartea acestuia în 2002. Cărţile sale s-au vândut în aproape 100 de milioane de copii, făcând-o una dintre cele mai citite autoare din istorie.”

Iată ce zice Anne Rice despre romanul său Interviu cu un vampir, apărut în anul 1976, probabil cel mai celebru roman al său de dinainte de convertire:
“Consider că Interviu cu un vampir este o carte despre viaţă. Despre necunoscutul din noi. Despre monstrul ascuns în fiecare dintre noi, despre cruzimea şi singurătatea din noi. Despre ce am fi în stare să facem ca să obţinem ceea ce vrem. Acelaşi lucru se poate spune şi despre mine ca scriitoare. Chiar şi acum, când scriu despre Lestat, tot despre asta scriu: ce-aş fi în stare să fac pentru a obţine ceea ce consider că trebuie să am. Şi îmi vin în minte mereu aceleaşi întrebări: «Cât de departe aş merge? Ce aş face?”

După convertire Anne Rice a scris trei cărţi până acum:
Christ The Lord: Out of Egypt (2005)
Christ The Lord: The Road to Cana (2008)
The Song Of The Seraphim – Angel Time (2009)

Mărturii

Inaugurez astăzi un ciclu de postări intitulate Mărturii.
Foarte multe convertiri se datorează mărturiei de viaţă a celor care trăiesc cu Hristos, dar şi a mărturiilor convertirilor celor care au trăit un anumit fel de viaţă, dar care s-au întâlnit cu Hristos la un moment dat.
Eram odată la o nuntă şi la masa noastră era un tânăr, fratele mirelui, care nu era credincios. Ba dimpotrivă, era foarte pornit împotriva celor credincioşi. Înverşunarea lui şi-a găsit o ţintă în mine, mai ales după ce a văzut că am fost chemat să deschid cu rugăciune acea celebrare.
Astfel a început să mă atace şi spera că va fi un război al argumentelor în care mă va desfiinţa.
Îmi aduc aminte că era de-a dreptul indignat când am spus că m-am întâlnit cu Dumnezeu. Sigur că el nu putea să înţeleagă o întâlnire decât fizic, pentru că acesta era singurul lui univers.
Numai că nu am folosit argumente teologice sau intelectuale. Pur şi simplu argumentul meu suprem era viaţa mea radical schimbată. Puteam să spun clar şi răspicat “una ştiu: că eram orb, şi acum văd”, aşa cum am menţionat într-un articol precedent.
Mintea nu poate explica această schimbare radicală. 7 Ianuarie 1983 este punctul de la care am intrat în era “după Hristos” sau mai bine zis “cu Hristos”. Unii dintre cei de la masă cunoşteau viaţa mea în ambele perioade.
E o iluzie că poţi avea un discurs mai convingător decât viaţa ta. (Gând rostit)
Discursul tău şi al meu se sprijină pe viaţa mea şi nu invers.
Sunt oameni la care convertirea s-a produs brusc, chiar dramatic, dar sunt şi oameni la care aceasta s-a produs lent, pe nesimţite.
La ambele categorii însă, se vede această schimbare. Nu degeaba spune Domnul Isus “după roadele lor îi veţi cunoaşte”.
Acesta este motivul pentru care voi posta periodic câte o marturie.

Memento mori

Versetul zilei pe blogul meu este: “Învaţă-ne să ne numărăm bine zilele, ca să căpătăm o inimă înţeleaptă!” (Psalm 90:12)

E o rugăciune înspre înţelepciune, ce ar trebui să fie permanent prezentă în rugăciunile noastre, scrise şi rostite.
Este o rugăciune a unui om care de orice ar putea fi bănuit, dar nu de lipsă de înţelepciune omenească.
O rugăciune a unui om care a fost educat într-una dintre culturile remarcabile ale istoriei, în aşa zisa şcoală a pustiei, dar şi în conducerea unui popor complicat.
Dar se pare că “numărarea zilelor” are de a face cu sensuri mai adânci, dincolo de rigoarea unui om disciplinat, care respectă strict un program.
Când mă pregăteam să scriu aceste cuvinte mi-au venit în minte aceste cuvinte pe care le-am scris imediat în Gând rostit: “Ştii să trăieşti de-abia când ai învăţat să mori!”
Avem părerea aceasta că viaţa ne stă în faţă generoasă şi că discuţia despre moarte este rezervată celor trecuţi de o anumită vârstă.
Fiind odată într-o excursie, cu familia, am trecut pe lângă un sat. La marginea acestuia, pe un deal, dominând toată zona, era o mică pădurice de brad. M-a intrigat faptul că brazii erau destul de geometric aranjaţi.
Când am ajuns acolo am văzut că era un cimitir al etnicilor germani, pentru că satul fusese locuit de şvabi.
Vizitând acel cimitir, în care ordinea era ca la nemţi, am ajuns într-un sector separat, la o margine a cimitirului.
Cu deformaţia profesională de inginer, mă uitam la data morţii şi la data naşterii şi automat făceam diferenţa. Am realizat că era sectorul copiilor. Toţi avuseseră maxim 12 ani când au murit.
O altă atitudine ciudată este dată de galopul nostru în a face cât mai multe lucruri.
Numărarea zilelor are de a face mai mult cu valorificarea calitativă decât cantitativă a timpului. Dacă am înţelege asta tot timpul, poate că meditaţia creştină (cugetarea) nu ar mai fi cenuşăreasa disciplinelor spirituale, spre exemplu.
La fel, am face ordine în sistemul nostru de valori şi în priorităţile noastre, ne-am analiza motivaţiile şi atitudinile, ne-am vindeca relaţiile, am trăi pentru veşnicie, nu pentru vremelnicie.
În 18 februarie am postat câteva versuri de pocăinţă, dar şi de schimbare de atitudine ale lui Vasile Voiculescu, care scria poezia Păstor rău. Citiţi-le că merită.

Mai sunt doar 4 luni

Cum trece timpul!
De mâine mai sunt exact 4 luni până la începerea taberei Plopu 26.
După cum unii deja cunoaşteţi, tabăra va avea loc în perioada 31 Iulie – 07 August 2010.
Pentru mai multe detalii puteţi vizita website-ul taberei sau blogul taberei.
Există un blog şi în limba engleză.

Revoluţii

De multe revoluţii e nevoie pentru schimbarea lucrurilor. Probabil că cel mai adesea ne gândim la acte violente de schimbare a regimurilor politice, dar termenul acesta se poate aplica oricărei schimbări radicale.
Şi adevărul este că, cele mai greu de realizat revoluţii, sunt cele legate de natura umană, de mentalităţi, obiceiuri rele, lucruri înrădăcinate în intelectul nostru, afectivul nostru, sau carnea noastră.
Nu ştiu de câte ori au vorbit liderii voştri religioşi despre aceste lucruri, dar cert este că evitarea lor nu înseamnă discreţie, ci indiferenţă.
Iată un exemplu. Excesul de mâncare este prezentat în Scriptură ca un păcat. Dar alimentaţia proastă?
Nu vreau să stârnesc discuţii de dragul discuţiilor, dar dacă trupul nostru este templul Duhului Sfânt, probabil că nu e chiar totuna cum îl tratăm.
Şi mai este şi implicaţia asupra sănătăţii celor care sunt lângă noi şi a celor care ne urmează.
Copilăria mea a fost marcată de subnutriţie şi malnutriţie, din motive de sărăcie. Situaţia materială a familiei mele şi perioada în care am crescut sunt motivele pentru care am am avut parte de aceste neajunsuri. Nimeni nu e vinovat de acele lucruri.
Ce se întâmplă însă când, deşi am alternative, abuzez de trup?
Situaţia devine îngrijorătoare şi în România. Obezitatea era rară în ţara aceasta înainte de 1989. Acum devine o problemă şi ce mai trist este că ei îi sunt asociate multe boli şi efectele lor. Şi trist este că obezitatea începe să fie întâlnită de la vârste din ce în ce mai scăzute.
Iată că un program ambiţios, pe care l-a pornit renumitul bucătar britanic Jamie Oliver, program numit Food Revolution, are parte şi de sprijinul bisericii.
Programul acesta a debutat în Huntington, Virginia, oraş numit ca cel mai nesănătos oraş şi cu cei mai mulţi obezi din SUA, oraşul în care copiii mâncau pizza la micul dejun şi confundau roşiile cu cartofii.
De altfel chiar Jamie Oliver s-a adresat bisericii pentru ajutor în această campanie, ajuror exprimat de păstorul Steve Willis, cel care deja începuse să predice legat de această problemă.
El spunea membrilor congregaţiei să-L onoreze pe Dumnezeu şi cu trupul lor.
Poate că e ceva de învăţat de aici!

Linkuri Creştine 1150+

Am trecut de 1150 de linkuri înregistrate în directorul web Linkuri Creştine, componentă a programului Cuvinte inspirate în spaţiul virtual.
Răspund unui tânăr blogger care era dezamăgit că această componentă nu este un generator de linkuri.
Nu, nu este şi nici nu şi-a propus să fie aşa ceva. Greu de crezut, într-o lume mercantilă, dar chiar este un proiect de inventariere a prezenţei creştine în spaţiul virtual, fără a urmări avantaje financiare sau de altă natură.
Şi voi fi foarte tranşant spunând că această muncă va sluji, în primul rând, utilizatorului de rând, care doreşte să găsească o informaţie.
Acest proiect va fi sprijinit şi promovat doar de către cei care înţeleg ce este altruismul.
Oare ce-o fi altruismul? (sic!)

Designed by: Pearl necklace | Thanks to Mobile Phone Reviews, Vacuum Cleaners and FTA FILES