Cine ia ştergarul?

Într-o zi ca aceasta, Domnul Isus a făcut un lucru nemaiauzit şi cu totul ieşit din comun.
Iată ce scrie în Biblie:
Înainte de praznicul Paştelor, Isus, ca Cel care ştia că I-a sosit ceasul să plece din lumea aceasta la Tatăl şi fiindcă îi iubea pe ai Săi, care erau în lume, i-a iubit până la capăt.
În timpul cinei, după ce diavolul pusese în inima lui Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, gândul să-L vândă,
Isus, fiindcă ştia că Tatăl Îi dăduse toate lucrurile în mâni, că de la Dumnezeu a venit şi la Dumnezeu Se duce,
S-a sculat de la masă, S-a desbrăcat de hainele Lui, a luat un ştergar, şi S-a încins cu el.
Apoi a turnat apă într-un lighean şi a început să spele picioarele ucenicilor, şi să le şteargă cu ştergarul cu care era încins.
A venit, deci, la Simon Petru. Şi Petru I-a zis: „Doamne, Tu să-mi speli mie picioarele?”
Drept răspuns, Isus i-a zis: „Ce fac Eu, tu nu pricepi acum, dar vei pricepe după aceea.”
Petru I-a zis: „Niciodată nu-mi vei spăla picioarele!” Isus i-a răspuns: „Dacă nu te spăl Eu, nu vei avea parte deloc cu Mine.”
„Doamne” I-a zis Simon Petru „nu numai picioarele, dar şi mâinile şi capul!”
Isus i-a zis: „Cine s-a scăldat n-are trebuinţă să-şi spele decât picioarele, ca să fie curat de tot; şi voi Sunteţi curaţi, dar nu toţi.”
Căci ştia pe cel ce avea să-l vândă; de aceea a zis: „Nu Sunteţi toţi curaţi.”
După ce le-a spălat picioarele, Şi-a luat hainele, S-a aşezat iarăşi la masă şi le-a zis: „Înţelegeţi voi ce v-am făcut Eu?
Voi Mă numiţi „Învăţătorul şi Domnul” şi bine ziceţi, căci Sunt.
Deci, dacă Eu, Domnul şi Învăţătorul vostru, v-am spălat picioarele, şi voi Sunteţi datori să vă spălaţi picioarele unii altora.
Pentru că Eu v-am dat o pildă, ca şi voi să faceţi cum am făcut Eu.
Adevărat, adevărat, vă spun, că robul nu este mai mare decât domnul său, nici apostolul mai mare decât cel ce l-a trimis.
(Ioan 13:1-16)

Acum mai bine de 10 ani am scris o meditaţie inspirată din acest eveniment.
Şi de aceea am dorit să o aduc la lumină.
Cred că e şi acum de actualitate.
Şi probabil va fi până se va întoarce Domnul Isus.

Cine ia ştergarul?

Într-o lume a celor avuţi,
cine-şi mai aruncă pâinea pe ape?

Într-o lume „raţională”,
cine mai urcă pe Muntele Moria împreună cu singurul său fiu?

Într-o lume a comodităţii,
cine mai aduce „jertfe care costă”?

Într-o lume plină de tâlhari,
cine mai unge răni cu untdelemn?

Într-o lume a „economiei”,
cine mai sparge vasul cu mir?

Într-o lume a stăpânilor,
cine mai slujeşte?

Într-o lume „plină de praf”,
cine se mai încinge cu ştergarul şi spală picioarele aproapelui său?

Mitruţ Ştiopu