Postări marcate ‘Evocări’

Suveranitatea lui Dumnezeu

În viaţa unui om sunt perioade de veselie, dar vin şi perioade de durere. La fel se întâmplă şi în viaţa unei comunităţi locale.
Deşi mai rar, naţiunile au şi ele acele momente de bucurie naţională, dar şi momente de cumpănă. Sunt momente în care durerea este grea şi apăsătoare.
America a avut un 11 Septembrie dureros. Mai doare şi acum. Şi va rămâne un „punct” dureros în istoria acelei ţări.
Reacţiile la această durere pot fi diferite însă.
Adeseori se vorbeşte despre suveranitatea lui Dumnezeu, despre faptul că el nu poate fi luat prin surprindere, că niciun fir de păr nu se mişcă fără ştiinţa Lui.
Şi aceste adevăruri sunt acceptate de orice creştin ce ia Biblia ca autoritate.
Doar că acceptarea în vremuri senine a acestor adevăruri, sau când altcineva este în situaţia de a suferi o încercare grea, este un lucru, dar adevăratul examen al tău este când treci prin situaţii grele.
Ce pot eu învăţa de aici? (mai mult…)

Ionatan Piroşca – Aprilie 2010


Sursa:

Îţi mulţumesc de parcă aş cânta

Ionatan Piroşca, avea două spaţii virtuale: Ionatan Piroşca şi Jurnalul scrierii iubirii.
Le vizitam câteodată şi urmăream ce mai scrie.
Acum am vizitat din nou ambele spaţii.
Ultimul comentariu pe primul dintre ele îmi aparţine, fără să fac din asta vreun titlu de glorie sau să-i dau o semnificaţie anume. Fac rar comentarii şi numai dacă am ceva de spus.
Acel comentariu era la o poezie a lui care se numeşte Îţi mulţumesc de parcă aş cânta.

Poezia ta Ionatan mă emoţionează profund.
În afara meşteşugului există vibraţie şi conţinut.
„Între un boţ de lut şi Dumnezeu” este un vers care nu poate să nu te atingă.
De ce i-ar păsa unui Dumnezeu nemăsurat de un fir de praf?
E har şi e bine.
Mulţumesc Ionatan!

Rămân cu aceeaşi impresie ca şi atunci, harul lui Dumnezeu e de neînţeles dar minunat!

Îţi mulţumesc de parcă aş cânta
Iulie 28, 2009

Cu care altă bucurie putem înlocui fiecare dimineaţă senină pe care ne-o dă Dumnezeu? Când simţim întinerirea iarăşă ca a vulturului, oricât de grele ne-ar fi oasele…? Eu unul, ştiu că vreau să mulţumesc.

Îţi mulţumesc de parcă aş cânta
Din înflorirea unui înger cald.
De parcă-n zori de mână m-ai lua
Şi făuri-m-ai dintr-un spin, smarald.

Îţi mulţumesc de aripa ce-Ţi dai,
Turnată-n aer ca-n regesc alai,
Pe-un zbor atât de iute cum sunt eu
Între un boţ de lut şi Dumnezeu.

Îţi mulţumesc că nu-nţeleg de ce
Iubire sfântă peste mine e
Cum este ‘coperişul sub furtuni,
Când tu secerătorii Ţi-i aduni

La umbra lunii noi şi a iertării,
Cum trenurile vin la pieptul gării.
Îţi mulţumesc de parcă aş cânta
Din nou, mereu, din înflorirea mea.

Ionatan Piroşca

Designed by: Pearl necklace | Thanks to Mobile Phone Reviews, Vacuum Cleaners and FTA FILES