Arhiva pentru categoria ‘Artă’

Mărturii: Stephen Baldwin

Stephen Andrew Baldwin (născut la 12 Mai 1966) este un actor american, regizor, producător, cel mai tânăr dintre fraţii Baldwin, foarte cunoscut pentru rolul său William F. Cody din The Young Riders (1989–1992).
Alte filme notabile în care a jucat sunt Posse (1993), 8 Seconds (1994), The Usual Suspects (1995), Fall Time (1995), Bio-Dome (1996), Fled (1996), One Tough Cop (1998), The Flintstones in Viva Rock Vegas (2000), The Harpy (2007), şi The Flyboys (2008).
Baldwin s-a născut în Massapequa, New York. Este frate cu Alec, Daniel şi William, toţi actori cunoscuţi, câteodată numiţi „fraţii Baldwin”. Are două surori, Elizabeth Keuchler şi Jane Sasso.
În septembrie 2006, Stephen a scos o carte numită The Unusual Suspect, care dezvăluie amănunte din viaţa sa personală, carieră, perioada consumului de droguri, precum şi întoarcerea sa la Hristos, devenind un creştin născut din nou, după atacurile teroriste din 11 Septembrie.
În următorul videoclip Stephen Baldwin povesteşte cum a lucrat Dumnezeu întoarcerea sa şi a soţiei sale printr-o menajeră.

Mărturii: Bailee Madison

Bailee Madison este o tânără domnişoară care are ceva mai puţin de 11 ani.
S-a născut la 15 Octombrie 1999 în Fort Lauderdale, Florida.
Şi-a început cariera la vârsta de doar două săptămâni, într-o reclamă pentru lanţul Office Depot.
De atunci a mai apărut în alte reclame comerciale pentru mărci renumite, cum ar fi Disney, SeaWorld şi Cadillac.
Debutul în film l-a făcut în 2006 în filmul Lonely Hearts, unde a apărut alături de Salma Hayek şi John Travolta. În acel film ea juca rolul lui Rainelle, o fetiţă ce are parte de atmosfera din lumea crimei organizate.
După mai multe apariţii în seriale de televiziune, în 2007 apare în Bridge to Terabithia, unde joacă rolul lui May Belle Aarons, sora mai tânără a personajului principal, interpretat de Josh Hutcherson.
Un film de care ne amintim cu plăcere este Saving Sarah Cain. Aici ea interpretează rolul lui Hannah Cottrell.
De aici cariera sa s-a dezvoltat frumos, fiind din ce în ce mai apreciată.
Anul acesta e practic anul consacrării sale.
În 9 Aprilie 2010 va avea loc premiera filmului Letters to God, în care Railee interpretează rolul Samanthei Perryfield.
Tot în acest an vor mai fi două premiere.
În Don’t Be Afraid of the Dark, Bailee are primul rol principal din cariera sa, interpretând pe Sally Hurst.
Şi tot anul acesta Bailee va fi vocea lui Eloise, din filmul de desene animate Eloise în Africa.
În anul 2011 va începe filmările la Just Go With It, un film în care interpretează rolul lui Maggie şi apare lângă câteva nume mari ale filmului, cum ar fi Adam Sandler, Jennifer Aniston şi Nicole Kidman.
Dar cel mai important lucru ce trebuie spus despre Bailee Madison, în afara succesului şi a farmecului său personal este că ea îl mărturiseşte deschis pe Isus Hristos şi credinţa în El.
Urmărind videoclipul următor vă veţi convinge singuri.

Hristos a înviat!

Adevărat a înviat!


Dallas Holm & Praise – Rise Again

Go ahead, drive the nails in My hands;
Laugh at me… where you stand.
Go ahead, and say it isn’t Me;
The day will come… when you will see.

(Refrain)
‘Cause I’ll rise…. again;
Ain’t no power on earth can keep Me down!
Yes, I’ll rise… again;
Death can’t keep Me in the ground.

Go ahead, mock My name;
My love for you is still the same.
Go ahead, and bury Me;
But very soon, I will be free!

(Refrain) (Instrumental bridge)

Go ahead, and say I’m dead and gone,
But you will see that you were wrong.
Go ahead, try to hide the Son;
But all will see that I’m the One!

(Final refrain)
‘Cause I’ll come again!
Ain’t no power on earth can keep me back!
Yes, I’ll come again;
Come to take My people back.

Motivaţii

Printre atât de multe alte sensuri, evenimentele acestei zile din Săptămâna Mare ne pot vorbi şi despre motivaţii, mai slabe sau mai puternice, în urmarea lui Hristos.
Adevărata noastră faţă este arătată în vremuri de criză. Însuşi Dumnezeu îngăduie încercarea credinţei noastre ca un examen după o perioadă de pregătire.
După tradiţie, ziua de vineri, numită şi Vinerea Neagră, este momentul răstignirii Domnului Isus. Doar cu o zi în urmă Scriptura spune că „i-a iubit până la capăt” pe ucenici. Dar ucenicii?
Sita a început de mult să cearnă. Mulţi oameni l-au urmat pe Isus având diferite motivaţii.
Sunt multe pentru a face ceva sau a urma pe cineva.
Teama, interesul, respectul, admiraţia, şi iubirea sunt câteva motivaţii fundamentale.
Unii l-au urmat din interes.Era bine să fii cu cineva care îţi dă de mîncare şi te vindecă când ai nevoie.
Ioan confruntă pe cei ce voiau să se boteze de frică, întrebându-i aspru „cine v-a învăţat să fugiţi de mânia viitoare?”
Au fost unii care l-au respectat pe Isus ca un mare Învăţător.
Petru a fost probabil cel mai mare admirator al Său.
Unul singur şi-a bazat relaţia cu Isus pe iubire.
De ce e aşa de importantă motivaţia?
Vă rog să priviţi cum de la începutul lucrării, până la Golgota, Isus a tot fost părăsit de oameni.
Unii au renunţat repede la urmarea lui Isus, alţii l-au urmat până în Ghetsimani, doi chiar până în curtea Marelui Preot.
Singura motivaţie ce a fost suficient de puternică pentru a-l duce pe cineva până la Golgota a fost iubirea.
Este motivaţia supremă. Datorită acesteia a mers şi Isus până la capăt.
Nu e de mirare că tripla întrebare adresată lui Petru după înviere a fost legată de iubire şi de nimic altceva.
În fiecare an comemorarea răstignirii ne pune în faţa acestui examen: de ce Îl urmez pe Isus? Ce mă motivează? Ce mă împinge înainte?
Numai Iubirea merge până la capăt!

… nici de frica iadului, nici de dragul raiului, ci de dragul Celui ce m-a iubit până dincolo de moarte.
Motivaţie

Memento mori

Versetul zilei pe blogul meu este: „Învaţă-ne să ne numărăm bine zilele, ca să căpătăm o inimă înţeleaptă!” (Psalm 90:12)

E o rugăciune înspre înţelepciune, ce ar trebui să fie permanent prezentă în rugăciunile noastre, scrise şi rostite.
Este o rugăciune a unui om care de orice ar putea fi bănuit, dar nu de lipsă de înţelepciune omenească.
O rugăciune a unui om care a fost educat într-una dintre culturile remarcabile ale istoriei, în aşa zisa şcoală a pustiei, dar şi în conducerea unui popor complicat.
Dar se pare că „numărarea zilelor” are de a face cu sensuri mai adânci, dincolo de rigoarea unui om disciplinat, care respectă strict un program.
Când mă pregăteam să scriu aceste cuvinte mi-au venit în minte aceste cuvinte pe care le-am scris imediat în Gând rostit: „Ştii să trăieşti de-abia când ai învăţat să mori!”
Avem părerea aceasta că viaţa ne stă în faţă generoasă şi că discuţia despre moarte este rezervată celor trecuţi de o anumită vârstă.
Fiind odată într-o excursie, cu familia, am trecut pe lângă un sat. La marginea acestuia, pe un deal, dominând toată zona, era o mică pădurice de brad. M-a intrigat faptul că brazii erau destul de geometric aranjaţi.
Când am ajuns acolo am văzut că era un cimitir al etnicilor germani, pentru că satul fusese locuit de şvabi.
Vizitând acel cimitir, în care ordinea era ca la nemţi, am ajuns într-un sector separat, la o margine a cimitirului.
Cu deformaţia profesională de inginer, mă uitam la data morţii şi la data naşterii şi automat făceam diferenţa. Am realizat că era sectorul copiilor. Toţi avuseseră maxim 12 ani când au murit.
O altă atitudine ciudată este dată de galopul nostru în a face cât mai multe lucruri.
Numărarea zilelor are de a face mai mult cu valorificarea calitativă decât cantitativă a timpului. Dacă am înţelege asta tot timpul, poate că meditaţia creştină (cugetarea) nu ar mai fi cenuşăreasa disciplinelor spirituale, spre exemplu.
La fel, am face ordine în sistemul nostru de valori şi în priorităţile noastre, ne-am analiza motivaţiile şi atitudinile, ne-am vindeca relaţiile, am trăi pentru veşnicie, nu pentru vremelnicie.
În 18 februarie am postat câteva versuri de pocăinţă, dar şi de schimbare de atitudine ale lui Vasile Voiculescu, care scria poezia Păstor rău. Citiţi-le că merită.

Ce e frumuseţea?

Wow! Asta da întrebare.
Cine poate să răspundă la această întrebare? Multe răspunsuri pot veni din diferite direcţii. Chiar şi filozofii pot să răspundă la această întrebare.
Dar Biserica poate da răspuns la această întrebare?
Păi biserica nu are treabă cu asta!
Oare? Dar ce ne facem cu atâţia oameni complexaţi, mai ales la vârsta adolescenţei şi a tinereţii?
Câte mici (sau mai puţin mici) drame se consumă datorită acestei chestiuni!
Mofturi!
Nimic nu e moft atunci când are de a face cu sufletul unui om! Câteodată suntem mai catolici decât papa şi repede răspundem cu şabloane, fie ele şi religioase. Poate că o mai mare atenţie faţă de frământările legate de crizele de identitate ar ajuta mai mulţi tineri să evite schilodirea interioară şi desfigurarea exterioară.
Recent grupul Everlife, format din trei surori, a scos single-ul What’s Beutiful (Ce e frumos) la Ransom.tv, un canal deţinut de Billy Graham Evangelistic Association, canal destinat tinerilor.
Cântecul este un fel de provocare la examinarea conceptului de frumuseţe.
Fetele recunosc că au avut dificultăţi în realizarea acestui videoclip, deoarece unele ipostaze nu le erau dragi.
Cu toate acestea a meritat să deschidă discuţia despre frumuseţe, pentru că multe fete şi femei au lupta aceasta de a arăta mai bine decât apar în oglindă.
Mesajul central al cântecului este că fiecare e unic şi nu trebuie băgat într-un şablon.
Priviţi videoclipul acesta, dar urmăriţi în mod special mesajul cântecului.


Take a breath, easy now My eyes are playing tricks on me Tell me the mirror must be lying It’s not what I want to see
How can I just be me When I don’t recognize myself Wishing I was something better I want to be someone else
Lately I’ve been fighting with that girl in the mirror Who decides what’s beautiful We are all so different, not one is the same Now it’s time that we can all decide What’s beautiful
Look at her, so confident Perfection, so appealing She seems so happy but she is plastic It’s not what I want to be
I deal with this every day I’m slowly starting to break free Learning how to truly love who I was made to be Who I was made to be
I’ve had enough to see what’s fake It’s always been my choice to make Imaginary enemy no longer has control of me
We all define what’s beautiful We all define, we will decide We all define what’s beautiful We all define, we will decide
Lately I’ve been fighting with that girl in the mirror Who decides what’s beautiful What’s beautiful

Pe aceeaşi temă iată ce are de zis şi Johnny Diaz, în melodia More Beautiful You


Little girl fourteen flipping through a magazine Says she wants to look that way But her hair isn’t straight her body isn’t fake And she’s always felt overweight
Well little girl fourteen I wish that you could see That beauty is within your heart And you were made with such care your skin your body and your hair Are perfect just the way they are
There could never be a more beautiful you Don’t buy the lies disguises and hoops they make you jump through You were made to fill a purpose that only you could do So there could never be a more beautiful you
Little girl twenty-one the things that you’ve already done Anything to get ahead And you say you’ve got a man but he’s got another plan Only wants what you will do instead
Well little girl twenty-one you never thought that this would come You starve yourself to play the part But I can promise you there’s a man whose love is true And he’ll treat you like the jewel you are
So turn around you’re not too far To back away be who you are To change your path go another way
It’s not too late you can be saved If you feel depressed with past regrets The shameful nights hope to forget Can disappear they can all be washed away By the one who’s strong can right your wrongs Can rid your fears dry all your tears And change the way you look at this big world
He will take your dark distorted view And with His light He will show you truth And again you’ll see through the eyes of a little girl

Amish Grace

Duminică, 28 Martie 2010, va avea loc premiera unui film numit Amish Grace.
Filmul este inspirat de evenimente reale, tragice, care au avut loc într-o comunitate amish din SUA şi reacţia comunităţii la acestea.
A fost scrisă şi o carte după acele evenimente.
Filmul vorbeşte despre iertarea lucrurilor care omeneşte nu pot fi iertate.
În videoclip vă este prezentat cadrul mai larg a ceea ce s-a întâmplat în acea comunitate, mai ales după tragedie.
Iată şi câteva cuvinte de la autorii filmului:
„The peaceful Amish community of Nickel Mines is forever changed when a gunman senselessly takes the lives of five girls in a schoolhouse shooting before taking his own life.

What transpires afterward takes the community by storm, as the media descend on the town and criticize its Amish leaders for their notion of unconditional forgiveness of the shooter and their outreach of support to his widow, Amy Roberts (Tammy Blanchard). Devastated by her daughter’s death, Ida Graber (Kimberly Williams-Paisley) finds herself struggling with her community’s belief in the transcending power of forgiveness. Deeply conflicted and unable to forgive the gunman and his family, Ida is tempted to leave the only life she’s ever known before re-embracing her faith.”

Încântare pentru ochi şi inimă

Un videoclip plin de bună dispoziţie şi… culoare.
Rend Collective Experiment este un grup nord-irlandez care practică o muzică de bună calitate, pe gustul tinerilor, dar cu conţinut. Urmăriţi textul acestei melodii. În esenţă este un text mai degrabă de worship decât de pop.
Pe mine însă m-a încântat „ştiinţa culorii”. Viaţă şi mişcare, vitalitate şi tonus pozitiv, iată ce sugerează acest videoclip.

A Letter To Dad – Trailer

Based on a true story

A touching story on how faith and love can overcome a lifetime of pain and anger….

Dan Donahue (Thom Mathews) has finally met the woman of his dreams. But on the night he is going to propose, he is overcome by deep-rooted anger caused by the father who abandoned him as a boy. Dan confronts his feelings of bitterness head on as he pours out his heart in a letter to his father.
As Dan writes, we see his life unfold, feeling his pain and ultimate joy, as we watch him grow from young boy to troubled teen and finally into a strong, spiritual man. In the end it is Dan’s father, played brilliantly by John Ashton (Beverly Hills Cop I & II) who must face his own failures as a father in a climactic one on one meeting with the son he left behind.
Based on a true story, A Letter to Dad is a touching story of how faith and love can overcome a lifetime of pain and anger. „Many people will relate to this well-acted, tightly directed and edited film. Ed Carpenter, The Dove Foundation

A Letter to Dad features a masterful original score by composer Matt Gates and original songs by Jeremy Camp, Adie Camp, Thousand Foot Krutch, Decyfer Down and Dakeye.

Preacher’s Kid – Trailer (2010)

Tired of being a Preacher’s daughter and longing to experience more of life, 20-something ANGIE KING strikes out on her own for the very first time and joins a traveling gospel show. In this modern-day rendition of the fable of The Prodigal Son, she soon discovers life on the road is tough but fears going home with nothing to show for herself, or worse, to a father who no longer loves her…

Our story revolves around the central character of ANGIE, who is a beautiful, but innocent, 23 year old woman. She is the daughter of a well-respected Pastor, who is the pillar of the small, family-like community within Augusta, Georgia, where she has grown up her entire life. As the only woman in her fathers life (her Mother passed when she was a little girl), she tends to all of her fathers needs: she takes care of her fathers asthma, goes to church service three times a week, carries out missions for the church, and sings in the church choir basically, her whole life revolves around the church and her father. She has yet to experience life for herself, and frankly, she feels that life is passing her by. One day, a traveling, gospel-musical-play (ala Tyler Perry) swoops into town and after sneaking out of the house to see the play, she gets mesmerized by the male lead of the show, DEVLIN, who is a smooth-talking, soulful-singing, ex-R&B, heartthrob, who inspires her to want to join the traveling road show. After an impromptu audition, where she sings her heart out for the promoter of the musical, she is offered an opportunity to become an understudy for the female lead role.

Against her fathers wishes, she joins the show, leaving behind her life of security, friendship, and fatherly love, to explore the world and experience life as a young woman. She is romanced and seduced by Devlin and begins to see the world outside of Georgia. Just as she falls in love with the smooth talking Devlin and loses her female innocence, things suddenly take a turn for the worst. He starts to abuse her both physically and mentally. She finds out that many of the other women in the play are not her friends at all and most importantly, she begins to doubt her own self-worth. With the realization that she has abandoned her true friends back in Georgia and her only family, her father, she has no where and no one to turn to. She is forced to fall deeper and deeper into the abyss and loses her sense of purpose and more importantly, her faith. Her two best friends, who are concerned for her well-being, make an unannounced visit, to show that they still love and care for her and to let her know that she does have a life and a place to go where people still love and care for her. Although, she knows they are true friends, her pride and stubbornness will not let her go back with her tail between her legs. This only makes things worse for her, as she pressures the promoter to give her her shot at stardom, so that she can prove that she is worthy to everyone. Unfortunately, she ends up in a fight with the promoter who hired her and her services are immediately terminated.

After she gets fired from the play, she embarrasses herself and finds herself lost in this world of spiritual and emotional treachery, the realization hits her she has to go home. The question is: will she find forgiveness and redemption or condemnation from her friends and most importantly from her beloved father.

Designed by: Pearl necklace | Thanks to Mobile Phone Reviews, Vacuum Cleaners and FTA FILES